Poezie

Îmi amorțise piciorul

8 aprilie – Adi se ascultă la căști

1 min lectură·10 iunie 2013

Mediu

Știu că erau vreo douăzeci de grade, eram mahmuri,

Mă presa un drag de tine cum nu poți să înduri

Și tu stăteai comod, în colț, cufundat în fotoliu,

Departe.

La un moment dat, ai venit lângă mine pe canapea

Și ți-ai făcut culcuș comod din coapsa mea,

Secundă-n care am chicotit în capul pieptului

De drag.

Eu zâmbeam, dar tu nu aveai cum să mă vezi,

Pierdut în film, culori și-n sunete ce greu le crezi,

Nu ai habar cum te priveam de sus,

Nu știi.

Erai greu și începuse să-mi amorțească un picior

Suportabil în primele minute, în gleznă un fior

Care a devenit apoi un fel de durere

Surdă.

Mă pierdusem de film, nu mai eram atentă nici la tine,

Doar îi spuneam piciorului să tacă și că-i bine

Că nu mă interesează că-l dor venele,

Merită.

Și m-aș fi putut mișca oricând, dar mi-era teamă

Că ai să crezi greșit și vei lua mișcarea-n seamă

Ca pe un gest că nu te vreau pe canapea

Lângă mine.

Așa că timp de-o oră am renunțat la piciorul drept,

Deși durerea se-ntindea înspre genunchi și piept.

Oricum nu aveam nevoie de el, căci alergam

În gând.

00979

Alina Greavu. “Îmi amorțise piciorul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-greavu/poezie/14031127/imi-amortise-piciorul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.