Poezie
Ziduri scorojite de biserici
1 min lectură·
Mediu
Se frâng în mine
gânduri și pânze de lumini
și începuturi;
se sting în amorțeală
ură de mâini
și ziduri scorojite de biserici....
Mi-e gol
foșnetul unei prăbușiri
de plânset viu
iar tu mă privești
cu ochi care-au uitat,
atâta doar....
Revenirile tale calde
și cuvintele pe care le aud
numai în palme
îmi tânguie sub pleoape
alte ziduri scorojite de biserici.
La temelia lor
mi-am îngropat
golul unei așteptări,
golul unei ne-veniri.
Am pus prima piatră;
acum știu că acesta
a fost cel mai greu pas....
spre ziduri scorojite de biserici.
023.229
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Cusen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Cusen. “Ziduri scorojite de biserici.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-cusen/poezie/41478/ziduri-scorojite-de-bisericiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPPune ingerule si tu aripa ca ne cad frescele de pe inimi! Pune si tu o secunda sangele ala al tau...albastrul...chiar ma intreb si azi de ce nu si-au dat seama? Hai si lasa-mi o singura secunda deschiderea aceea de la capela IPS-ului in care ne-am sfant - marturisesc toti cei prezenti - cununat...Ah, inima de inima! las ca se face primavara iar si incepe a urca fresca aia nevazuta si ne-om inchina la ea...Binenteles ca oamenii vor omenii asa mustacios si curios - si nu-s nebuni intru\' Hristos vor zice - insa noi ne vom ruga inainte...mantuitorul din Mandorla ingaduie...Pana la renovarea aia de nu mai soseste...la Parusie ingerimea ta! La Parusie!
Se da ingerul rugacios nefrescios
Se da ingerul rugacios nefrescios
0
întoarse sub pleoape
azi o piatră
mâine un zid
scrijelire ascuțită
de daltă pe timp