Poezie

Mucegai pe amintire

9iul06

2 min lectură·26 august 2006

Mediu

Bâzâie muștele pe masă.

Trebuie să le gonesc iar de pe poza ta. Mai ești acolo?

Hârtia e tot mai gălbejită,

iar filele de jurnal sunt unsuroase și murdare – acolo

era desenată amintirea ta.

Trandafirul e ofilit de mult, s-au strâns furnicile pe el,

ca pe un borcan cu miere. Era dulce roșul...

Păianjenului nu i-a ajuns colțul camerei –

acum stă pe bibliotecă și țese o pânză mare peste

Cartea Vieții.

Lângă perete, chitara abia se mai vede

de după plasa lui mare și deasă;

plină de praf, nu i-am atins coardele de când

i-am auzit ultimele acorduri din mâna ta.

Să fi trecut oare atâta timp?

Doi gândaci mari, negri, se plimbă pe podea –

nu par să mă observe,

iar din coșul de gunoi ies cu zecile.

Unul se cațără pe veioză – încerc să o aprind;

mai multă lumină mă înspăimântă, văzând tot ce e în jur.

Lângă fereastră, lucește, mare și prăfuită

aceeași cruce colorată în smaraldul ochilor tăi;

e puțin ruginită, dar încă mai lucește,

șoarecii nu au ajuns la ea – doar covorul e ros.

Și perdeaua toată de molii; de fapt și hainele din dulap.

A început iar să bâzâie stresant o muscă...

002.524

Alina Calin. “Mucegai pe amintire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-calin/poezie/200595/mucegai-pe-amintire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.