Alin Zamfir

Aș vrea să împușc în stele Aș vrea să împușc în stele Cu gloanțe de praf cosmic, Poate chiar căzut din ele. Aș vrea să împușc în stele Chiar de-ar fi să deranjez puțin Ordinea și ierarhia

Pluton de Execuție Aș vrea să tragi în mine Cu un glonț de gheață. Să mă așezi cu grijă Nu departe de tine, La o distanță suficientă Și să-mi citești sentința. Nu voi spune nimic În

Un sărut sub pernă Þi-am lăsat ca amintire Un sărut, sub perna ta subțire. M-am străduit să-l port cu mine Și nestrivindu-l să-l așez sub tine. Atunci când tu trezindu-te încet Îl vei

Ce bine că ninge Ce bine că ninge peste gri-ul din noi, Cu flori albe și reci, din doi în doi. Ce bine că ninge peste amândoi, Orașul gri acum este alb ca și noi. Ce bine c-a nins și praful

Glonțul de gheață Aș vrea să tragi în mine Cu un glonț de gheată. Să mă așezi departe La o distanță suficientă Și să-mi citești sentința. Nu ezita să apeși pe trăgaci. Încarcă, ochește-mi

Nebun după tine Alerg ca un nebun după ea, după umbra ta. Aș vrea să mă strecor in ea, să mă încălzesc lângă inima ta. Alin Zamfir

De prin ogradă adunate Un gândac obraznic, sta pitit pe post de paznic, într-un colț, mai enigmatic. Un cătel cam melancolic, medita la osul falnic, obiectivul său organic. Iar pisoiul,

Invazie Am să-ți scriu o poezie, la o oră din noapte târzie. Va fi un fel de invazie, de fluturi și fantezie. Va fi o poezie cu rime simplificate, cu doar câteva metofore

Munții M-aș vrea asemeni cu-acei munți ce-n zare, pe când în văi dogorile se-abat, își suie piscul lor încununat de ghețuri pure și strălucitoare. În taina lor cea albă nu străbat oloage

Am să te iubesc cu ochii închiși Am să te iubesc cu ochii închiși, Printre valuri albastre și pescăruși, Te voi recompune în vis, pixel cu pixel, În cea mai bună imagine a ta. Am să te

Exercițiu de imaginație Dacă ți-ai imagina traiectoria gândului meu ca o curbă perfectă în spațiu în drumul ei prin infinit, atunci probabil ai observa cum într-un singur punct se

Prizoniera O albă stea îndrăgostită, A cerului albastru prea iubită, Tu ești o singuratică ispită A stâncilor o prizonieră neobisnuită. Precum o prea frumoasa fată Ai vrea să fii de toată

Floare de colt Stea albă prea îndrăgostită, A cerului albastru prea iubită, Esti singuratica ispită A munților preafericită. Precum o prea frumoasa fată Ai vrea să fi doar admirată Privită

Iarna revoluțiilor România are nevoie de iubire Purtată de o dragoste copleșitoare. România mea plânge câteodată Când își simte dragostea trădată. România mea se divide la milioane, De

Anotimpul revoluțiilor România are nevoie de iubire Purtată de o dragoste copleșitoare. România mea plânge cateodată Atunci când simte dragostea suspendată. România se divide la

Singur M-am născut, am trăit, și singur voi pleca într-o zi ca oricare. În tot acest timp, am crescut, sm învățat, am iubit. De multe ori am greșit, am visat, am crezut. Am

Gânduri Ne-ntoarcem parcă mult prea des precum elevii ce lecția încă nu au înteles, mereu la întrebările fundamentale și milenare adevăruri cruciale. Cerșim aceeași demonstrație chiar

Căței și pisici, Un cățel și o pisică, schimbau o retorică, Nici unul din ei n-a fost la biserică. Supărați nevoie mare miaună si latră tare fiind cuprinsi de disperare, țara arde fără

Unitate de masură Dacă dragostea se poate măsura În clipe, mici cât o secundă, Dar care pot dura și-o viață În amintirea noastră, Atunci Timpul, definit relativ și în Spațiu infinit Se

Ploi Azi cerul gri plânge și-n noi… De-atâtea lacrimi din nori Pare că plângem și noi, Și pare că nici nu mai știm, De suntem triști sau ne iubim… Ploaia asta căzătoare, N-are cum

Ploaia Ploaia asta căzătoare, N-are cum să ne-ntristeze, Câtă vreme un eu și un tu Respirăm sub ploi de stele Miliardele de stropi din ele. Si de-o fi să ne mai scape Câte-un strop

Universul, Sus e Cerul, jos Pământul. Pe unul nu pot să-l ating, altul incepe sub tălpile mele. Între Cer și Pământ simt că trăiesc totul. Acolo se află în fiecare clipă pentru

Pașaport pentru o altă lume, Aș da și-o zi din astă viață, sau poate o lună, ori un an, o perioadă dintr-o undă de-mi vei promite o secundă din viața nouă să trăiesc așa cum azi nu