Alin Zamfir

Trapezistul În jurul meu se lasă tacere, două bătăi de plame se simt stinghere, clovnul a ieșit peste cap și scena e goală, doar o scară subţire coboară perfect vertical. Viaţa așteaptă

Analiza Mi-au făcut analizele, Pentru că sângele își schimbase culoarea. Devenise albastru, ca marea. Mi-au studiat molecule și atomi, pentru că prin vene îmi curgeau pomi. N-au înţeles

Stare de vacanță Am pus motorul pe regim silențios și radioul pe drum de vacanță. Alunecăm în tandem pe un deal sinuos, cu tine la dreapta acum și o viață. Am decis să luptăm cu vorbele

Călătorie în timp Tu ce făceai în secolul trecut? -Priveam marea, înainte să te fi cunoscut. Ştiu, eram mai înalt și în general diferit. Aveam plete si ochii de un albastru

Secundele care petrec Am privit împreună secundele care trec, și-am spus că sunt răsfăţate și petrec. Erau în permanentă și dezorientată mișcare, pe câte una vroiam să o prind, doar așa de

Cu aripa frântă Am fost instruit să plutesc fără motor, aidoma unei păsări în zbor, prieten cu vântul, știu să plutesc ușor, îmi fac prieteni curenţii de aer și cobor. Acum am o aripă

Ploua încet, Ploua cu stropi de apă dulce, s-astâmpere o sete rece. A fost întâi o picatura rătăcită, apoi o mare de albastru revărsată. Ploua încet cu stropi de gheaţă ca niște gloanţe

Ce dor îmi e… Ce dor îmi e de primăvara ce vine, de aglomeraţie si terasele pline, de declaraţii de dragoste rostite în șoapte abia auzite, pe aleile înflorite. Ce dor îmi e de

Simboluri Te-am întâlnit deasupra norilor. Aveai cu tine o parte dintr-o inimă, desenată odată pe o cartolină. Era partea care-mi lipsea. Cealaltă, frantă, zbura cu mine, în derivă, deasupra

Mobilitate De când am început să merg am fost nemulţumit. Mai întâi că nu pot să înnot, așa, de la sine, ca peștii. Apoi am vrut să zbor, nefiind chiar o pasăre, singur, cu propriile

Cadou Ţi-am îmbrătișat sărutul, privind cu fascinaţie răsăritul. Apoi l-am așezat într-o cutie cadou și-am scris la expeditor “ sărutul tau”. Ţi-am admirat urma pașilor prin iarba

Singurătăţi paralele Atunci am văzut cel mai departe. Aveam ochii acoperiţi de palmele tale și gânduri care zburdau în libertate. Ne-am ascuns așa, într-o floare. Pentru câteva clipe și

Gând Când ţi-am atins degetele, crezi tu că stelele, nu au tresărit? Când ţi-am simţit visele, crezi tu că vieţile, nu s-au unit? Când ţi-am privit privirile, crezi tu că mările, nu

Astăzi Ce zi e astăzi? O realitate virtuală căzută in dizgraţie, secunde care trec prin fiecare respiraţie, sortite aceluiași deznodământ fatal, să cadă în uitare până la final. Un fel de

Străinul O hologramă atemporală compusă din materie invizibilă proiectată de o stea rebelă fugară dintr-o lume paralelă, așa mi-ai apărut în vis. Alergai cu mine, un proscris din castelul

Mărturisire Am să te iubesc la umbra unui copac bătrân, amestecându-ne ca doi nebuni prin paiele de fân într-o seară târzie de vară, înainte ca ultimele raze de soare să moară. Am să te

Inadaptabil M-am aplecat deasupra ei. Era întinsă pe jos, de aceea mie mi s-a părut că e rănită. I-am cercetat cu atenție corpul, dar nu i-am gasit nici o rană, nici măcar o

Au pus iubirea în carantină Crezând că pot opri un virus neîndoielnic, au pus iubirea – n caratină. La început a fost un zâmbet pe care l-au ascuns sub mască, dar ochii au zâmbit atunci

Dragoste de toamnă Cine ar fi crezut? Te pot iubi și toamna eu care, doar vara. Nici tu nu m-ai crezut că te pot iubi și toamna, când se-ntunecă și plouă. Când e rece și noapte pe străzi

Extraterestrul Abia ieșit din norul de praf încerc să-mi amintesc cum arăta forma planetei. Cei care m-au văzut aterizând spun că era rotundă și avea colţi, ca și Pământul . Alţii mi-au

Bucuria interzisă, Cum ar fi dacă ne-am bucura de viaţă, o singură data? O singură o data pe lună, ca o recompensă pentru cei mai înalţi și cu glasul mai tare. Sau poate doar

Invazie într-o noapte târzie Am vrut să-ƫi scriu o poezie, la oră de noapte târzie. Ar fi fost o nebunie, ca o invazie, de stele și fantezie. Putea dura ȋntreaga noapte, timp suficient să

Floare de colţ Acolo sus, pe stâncile semeƫe te-aș provoca la joacă, nemurire! Eu prefăcut magician, tu fericire, doi visatori acoperţi de-a munƫilor privire. Apoi amestecându-ne prin firele