Poezie
Ura
1 min lectură·
Mediu
Cine esti tu sa-mi spui ca nu te iubesc?
Stau singur si-n ura cresc
Precum vulturii-n desert
Ce doar din hoituri traiesc.
Ziua de maine se casca-ncet
Si coltii fiarei ii ating.
Sunt reci, uriasi si uzi de lacrimi
Ce vor curge cand noaptea va veni.
Singur si lovit cu sete
De tine si-ale tale blesteme
M-afund in pandemoniu.
Infrant de-o dragoste murinda,
Ma condamni la a viselor cripta.
De ce din suflet ma gonesti?
De ce nu ma mai iubesti?
De ce, fiara sangeroasa,
De ce razi si-l lasi sa moara
Pe cel ce te-a iubit?
Da-ar blestemele-n tine,
Sa te-nghita neantul ce mii de suflete a luat
Ura sa te roada cum m-a ros pe mine,
Sa te umple de regrete, de sange si de manie,
Sa se caste Infernul sub tine
Sa-ti arda gheata din vine.
Adio, demon tentant,
Lasa-ma sa mor curat,
Lasa-ma cu ura mea in sanctuarul durerii
Sa ma inchin la ale mortii aripi.
002.133
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Alin. “Ura.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alin-0010179/poezie/93594/uraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
