Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cut here

1 min lectură·
Mediu
se verifică retina
ritmul cardiac
fluctuațiile de tensiune
se fotografiază funcțiile vitale
cu încetinitorul
bust profil semi-profil

cuburi de reflectoare copiază
arsura asta albă
înfiptă până-n prăsele în linia vieții
se zvârcolește
cu ochii închiși să nu piardă lumina
melodiile vechi
mirosul gemetelor șerpuind
parfum de durere
frisoane mute
și vorbești și vorbești și vorbești și vorbești
cu buzele rupte

nu se aud lacrimile
back space back space back space back space
reconstituit bucată cu bucată
latex livid
uscat

să nu-ți întorci fața acum
imaginează-ți că pleci cu toate firele după tine
că spargi toate pânzele
ca ieși din momentul ăsta ca dintr-un film
e 17.46
câteodată
ai să revii aici
ca în luciul unei vitrine
singurul tău regat
pentru că ai nevoie de asta ca de un virus
pentru că într-un fel
ciudat
ți-a rămas sufletul prins acolo
în văzul tuturor

vorbești în tine până te rupi
cadru cu cadru
nimeni nu vede asta

\"Photo



all you need is own imagination

photo by alice

043.925
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
164
Citire
1 min
Versuri
41
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “Cut here.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/247411/cut-here

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@traian-rotarescuTRTraian Rotărescu
eu zic ca ai taiat ( ca imagine) exact unde trebuia...

ceea ce ni se infatiseaza nu are nevoie de nici o verificare: se verifică retina
ritmul cardiac
fluctuațiile de tensiune
se fotografiază funcțiile vitale
cu încetinitorul
bust profil semi-profil

in lumea forografica a \"sepiei\" arsura alba nu se(mai) \"infige pana-n plasele\". De fapt nici nu mai exista ca durere, pur si simplu se constuie in ceva absolut necesar perceperii. Desigur o frumusete de vitrina fara suflet nu simte nimic, in schimb, in numele manechinului mut niste buze rupte nu se mai opresc din vorbit, exact ca o alternanta back-space.

ar fi bine insa ca trecatorii sa revina din proprie initiativa,eventual din dorinta interpretarii nevirusati de nimic, (fiindca atunci contagiunea s-ar perpetua...[un fel de \"cui prodest?\"] si celor vii
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
nu e negru pe alb \"cine ce are de pierdut\"
un trecător revine dacă îl lovește ceva
dacă e atras
în cele din urmă pleacă în ale lui
în cele din urmă e doar o imagine
ai văzut tu pe cineva să creadă în plăsmuiri?
în afară de pygmalion pe care nu-l cunosc personal
0
@traian-rotarescuTRTraian Rotărescu
de fapt pe-aici prin preajma cu totii suntem niste Pygmalioni, mai mici, ce-i drept, dar fiecare poet insuflesete plasmuirile sale, sau se lasa el insufletit de ele...depinde.
Oricum in ambele sensuri sunt indisolubili legati unul de altul.. cum e sepia de poza de fata.
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
eu n-aș stabili asta, nu cred așa ceva
nu poți da ceea ce nu ai
plăsmuirile ies din sine și nu le poți da viață dacă nu o au pur și simplu pe a ta
0