Poezie
Ijsstad
I asked not to be alone
1 min lectură·
Mediu
începe
umbra ușilor mari
boltele leagă încrengături de brațe aburite
de lumină
degetele pun transparența
orbilor
în fiecare ochi de geam
undeva prin labirintul ăsta
s-ar putea întâmpla viața
într-o rugă troienită sub
stridența pescărușilor
într-un spasm
victorios pe corpurile
blestemate de ape
într-un răcnet la colțul lumii
împietrite
țintuite de țărm statuile-și respiră
povestea
trepte de fier împing frigul
orașul căscat în întuneric
începe litania cu pagina
goală
copil și bărbat
se apleacă ating urmele
merg
din ce în ce mai departe
la fel ca acele femei pe-un câmp de bătălie
ce-și caută fețe cunoscute printre mormane de cadavre
goi
ei
vor doar ce nu pot avea
între stânci și mare orașul așteaptă
un azi ciudat
023010
0
un cititor de alice
trebuie sa-si creeze propria experienta
iar creatia sa trebuie sa cuprinda situatii comparabile cu cele prin care a trecut alice
poezia alicei este un snap shot un close up o traire o stare impartasita dar codul de criptare ramane proprietatea ei nu il dezvaluie si probabil se amuza cum nu intelegem neam ce a vrut de fapt sa spuna
am retinut in mod deosebit
ei
vor doar ce nu pot avea
între stânci și mare orașul așteaptă
un azi ciudat