Poezie

Vor trece anii

Trecut-au anii...

1 min lectură·9 ianuarie 2007

Mediu

Vor trece anii și cândva vor așterne

Un colb diafan pe scoarțe-ngălbenite,

Ce vor închide fosta mea vreme,

Fosta mea viață în pagini prăfuite.

Acolo am adunat cândva cu sârg

toate trăirile mele.

Atunci le voi privi și am să plâng

Vai, am să plâng, căci au trecut și ele!

Dar că au fost, c-au existat,

Sipetul îmi va arăta -

Sipetul meu cel drag și fermecat

Ce-mi va spune: \"Iată, aici e viața ta!\"

Și ca de suflarea unui vânt

Sipetu-mi se va deschide;

Din paginile vechi orice cuvânt

În melancolie sufletu-mi va cuprinde.

Nevăzut, timpul va zbura

Peste ale sipetului foi ce au fost albe

Și praful vechimii îl va scutura

Peste ele, peste pletele-mi dalbe.

În nopțile târzii de toamnă

Când frunzele arămii se desprind și mor

Cu nostalgie amintiri or să apară

Și de anii tinereții îmi fi-va dor...

Atunci viața mea reciti-o-voi pas cu pas

Iar apoi lin eu voi adormi,

Șoptind încet, cu molcom glas -

\"Ce păcat... S-au dus... Trecut-au anii...\"

001.427

Alice Diana Boboc. “Vor trece anii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-diana-boboc/poezie/224537/vor-trece-anii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.