Poezie
Mircea cel Bătrân
1 min lectură·
Mediu
Un tren de călători în drum spre București
Discuții, șușoteli și bârfe și povești…
O blondă și-ncă una, oltence-adevărate
Se duc în capitală, acolo sânt de toate.
În tren chiar lângă ele, curând s-a așezat
E un bătrân cu barbă, costumul delicat
Se vede că-i distins, condiția e bună;
Se-ntoarce prima blondă colegei să îi spună:
- Privește tu, nu-i Mircea? E Mircea cel Bătrân!
- Ce proastă ești tu Leano, perplexă eu rămân!
Păi cel de care spui, tu nu ai auzit
Că secole trecură de când s-a prăpădit?
Și se deschide ușa în clipa următoare
Și intră un bărbat:
- Bătrâne, salutare!
Ce faci, bătrâne Mircea? De când nu te-am văzut
Să știi că mi se pare că secole-au trecut!
Și prima blondă:
- Veto, tu o văzui pe asta?
Hei, ce mai spui acuma, vorbește, cine-i proasta?
002.261
0