Poezie
Toată ziua (poem mai vechi)
1 min lectură·
Mediu
când te gândești că toată ziua
soarele se iubește cu apa piatra cu zborul
șerpii Meduzei cu amintirea de a fi fost cosițe
coiful cavalerilor cu rugina vârfului de suliță
așadar când vezi că toate se iubesc
secundă de secundă zi de zi
îți vine să-ți iei toamna de-o aripă
și să dai cu ea de suflet până-i crapă ploile
și se fac în busuiocul răsărit după urechea stângă
a fiecărei fete care s-a crezut cel puțin o dată
în viața ei zână;
că nu mai auzim lucrurile pe care le auzeam
nu mai cântăm cântecele pe care le cântam
și prin urmare nici nu mai putem promite
lucruri de cele promise într-o doară
de străbunicul copiilor săi, lucruri ca tinerețe
fără de bătrânețe, ziua fără de noapte
și moartea fără de frică
da, nu mai putem promite nimic
și cu toate astea...
002.056
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Mărchidan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Mărchidan. “Toată ziua (poem mai vechi).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-marchidan/poezie/1800826/toata-ziua-poem-mai-vechiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
