Ne-am așezat dosurile pe câte o piatră
și am desfăcut berea: o cutie de căciulă!
Apoi am tăiat salamu’!Și pâinea – și-a luat fiecare cât a vrut!
Apoi am închinat în cinstea noastră, am băut,
și
Scrijelește-ți în nisip destinul
cu degetul mare de la picior
și lasă albatroșii să-ți culeagă din urmă
resturile nedigerate ale unor poezii romantice...
Din spuma valului ce mușcă stânca
culege
Îmi cerșesc dreptul de a greși
însă prejudecata cu dinții ei pociți
m-a înșfăcat de ceafă și m-a țintuit
pe crucea lumii cenușii...
Pipăi bezna cu un pai sperând să aflu Adevărul
dar mă lovesc
Prin vadul lumii trec adeseori
cu mâneci suflecate până-n zare,...
reflexii albe, reci, de silicon
\'mi-îndrumă pașii spre visare...
Din praf de fard statui rasar pe lume,
din ochi ridați curg
Cândva poetul a închis în sine clipe de iubire,
cândva din versuri împletea o lume,...
Adeseori sub bolta înstelată
din univers îți făurea cunună...
...Þi-a dăruit o inimă, o lume,
ți-a dăruit
