Poezie
Dimineți postapocaliptice
1 min lectură·
Mediu
Ridică schele pe zidurile
Vechii sale biserici ortodoxe
Cu lumânările ei veșnic aprinse
Pentru vii și pentru morți.
Zâmbește cu o durere ascunsă
Adânc în ventriculul stâng.
Strânge mâini, spune glume, râde
În timp ce din caloriferele sparte
Ale apartamentului cu două camere
Se scurge o scârbă neagră, păstoasă
Acoperind covoarele și cărțile,
Inundând vecinii ciufuți de dedesubt
Dezvăluind miezul găunos al mărului
Sub mușcătura dinților lor galbeni
Dezobișnuiți cu săruturi.
S-a trezit îmbrăcat și încălțat
În patul lui, în bârlogul lui
Cu o barbă veche, țepoasă
Cu o limbă grea, uscată
Cu ochii lipiți a negare.
Nu avea mesaje ori apeluri,
Nu mai avea pastă de dinți,
Oglindă, bec în baie, apă caldă.
Nu mai avea schimburi în dulap.
Nu mai avea autostrăzi de rulat
Cu tutun uscat.
Nu mai avea sentimente.
Dimineața era un test grilă
Cu întrebări de neînțeles
Care îl lăsau mai rece
Decât cafeaua mocirloasă
Din care sorbea pierdut
Înjurând în răstimpuri
Fără entuziasm
Și fără direcție.
013.744
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Ioan Vaduva. “Dimineți postapocaliptice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ioan-vaduva/poezie/1740011/dimineti-postapocalipticeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SASASerban Axinte✓Am o întrebare. Există vreo legătură între dumneavoastră și volumul Isaiia dănțuiește și alte povestiri, publicat în 1976? Întrebarea vine din partea colectivului de revizie de la Institutul de Filologie Română \"A. Philippide\" al Academiei Române
0