Poezie

Pentru tine

1 min lectură·19 iunie 2007

Mediu

Acestea-s pentru tine, draga mea, plutind în seri, lăsându-se alene pe alei,

Rupând din visul meu să-ți dau în dar fărâme de cristal, poate le vrei...

Sunt nopțile ușor oranj, smulgând tăcerea din oraș, sunt zilele ce au trecut

Cu tot ce a zăcut ascuns în timpul scurs ușor, în dulcile bătai de puls tacut...

Sunt fluturi mici, zburând voioși în lumea nevăzută de oglinzi de carnaval,

Sunt zâmbete ce le-am furat zâmbind... Sunt inimi șterse de îmbrățișări de val...

Dând la o parte efemerele văluri de vis, am dezgropat comori ascunse adânc;

Alunecând pe marea de un verde indecis, voi râde... Poate-ar trebui să plâng...

Ce suntem noi, mai mult decât frunze în vânt, decât fine grăunțe de nisip?

Ce căutăm să-nfigem rădăcini în vitregul pământ, deși știm toți că nu e chip?

Aș vrea să îți pot dă mai mult acum decât a penei bucle lunecând pe galbenele foi

Dar din păcate n-am nimica mai de preț de dăruit și poate... Poate nu era de noi...

002.638

Alexandru Ioan Vaduva. “Pentru tine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ioan-vaduva/poezie/1732246/pentru-tine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.