Alexandru Corneliu ENEA

PROBABILITATE Teoria probabilității îmi confirmă combinațiile, undeva, cânva, în infinitul universului, să renasc în aceleași condiții așa cum s-a întâmplat și acum prin voia succesiunii

ÎNNOBILARE Seara asta, o bucurie m-a înnobilat În castelul iubirii adevărate, când mi-a atins umărul sărutul tău și iata-mă vasalul fericirii tale, obligat să o apăr cu orice preț, chiar

SACUL Știi că sufletul fără ochi n-are lacrimi? Degeaba m-am ascuns într-un sac cu secrete bolnave, viclene sau milostive, pentru că s-a năpustit noaptea toxică și m-a tămâiat cu dușmănia

CÃPÃSTRUL Am pus idealului căpăstru găsit în dorințele mele și m-a purtat în galop în realitatea erotică. Priveam ochi provocatori înarmați cu capricii carnale, săgeți cu otrăvuri

ARHIVA S-a cam îngrășat creatura asta și-mi umple sertare, dulapuri, cutii și câteva rafturi. Încă îmi este ca un câine credincios, mereu cu mine, dar lacom, să adune, să ascundă oriunde

CONTABILITATE Imediat după naștere, mi s-a deschis și contul, cu active și pasive, cu debit și credit, drepturi și obligații asumate, pe care trebuie să-l administrez, de voie, de

PARE SIMPLU, NU !? După ce fotonii au fecundat ovocitele intunericului, Trompele găurilor negre le înapoiază În uterele universului din care se nasc galaxii, Hrănite matern cu energia

ÎNTÂLNIRI M-am întâlnit cu o gură care mi-a spus că timpul este copilul eternității, că spațiul este copilul infinitului și că haosul este relativ. A mai zis ceva despre iubire și a

JETONUL Știu că la ruleta vieții ești jetonul cu norocul apărut dintr-un pustiu. Te voi pierde totuși, sigur, când vor fi prea mulți scaieții și va arde-n tine focul- rug de paie-n

SISIF Inima mea, ca un biet Sisif, îmi tot împinge sângele, pedeapsă, contra cronometru pornit și oprit, cum dictează legile și canoanele, în baletul cu diverse piruete, pe scena disputelor

ADAM ȘI EVA Într-o arcă rătăcind prin univers s-au trezit de foame Cain și Abel. Adam și Eva i-au hrănit, le-au spus basmul despre Terra, supratehnologie,

TEMPLUL Pe porțile templului era țintuită Sinceritatea, slabă, naivă, păcătoasă. Înăuntru era statuia Adevărului, ca un rege mândru, puternic, victorios și o icoană cu Justiția

TREBUIE? Dimineață senină, Cerul este al nostru. Tu erai o ciocârlie și eu cântecul tău. Mulți doresc să ne doboare, să se hrănească cu fericirea noastră. Sunt săraci de suflet. Trebuie

ZIDUL DEPÃRTÃRII Zidul depărtării, imposibila pată care mă orbește. Dar, parcă te aud în mine cum și sufletul tău oftează, ecou topit de clopot celest. Distanța îmi

DE-O TOAMNÃ Mesager parfumul ei, apoi culorile, adierea și norii, singurătatea și liniștea. Așa că m-am așezat pe banca din parcul pustiu să-i respir prezența. A venit și ea, s-a așezat

RUGÃCIUNE Iartă-mi rugăciunile pe care viața mi le-a adunat semințe de speranțe. Eliberează-mă de ele prin bunăvoință, scapă-mă de dorințe și fie aceasta ultima

NOI Dumnezeu este în lume, Lumea toată-i Dumnezeu, Universul are nume, Numele e Dumnezeu! Prunci de stele dau lumină Haosului inocent, Supus timpului ruină Renăscut și indecent. Risc o

TU Tu ești rana vrerii mele și tot tu mi-ești panaceu. Ochii tăi îmi sunt durere când lipsesc din drumul meu. Tu mi-ești cartea necitită și mi-e teamă s-o deschid, nu aș vrea sa-i știu

OARE? Realitate sau am visat? Tot universul creat pentru mine? Mi s-a ales o planetă, loc minunat și-o zestre cu întâmplări și oameni de bine, peisaje, stele, fluturi și flori, o listă

LUCID Zilnic îmi adun otrava drumețind spre nicăieri, spovedit nopților calde și la căteva muieri. Mâinile le am ca ochii obosiți de privigheri, pulsul inimii mai bate, câine blând prins de

PROGRES Pe canapea, în față cu-n televizor privesc, ascult ce se întâmplă-n lume. Alături, pe birou, am un calculator plin cu mesaje, poze, știri și glume. Pe-un raft, combina radio

FAPTA S-a ascuns în tine fapta care a fugit din mine? Era plină de rușine și-o ardea pe cuget pata? Tocmai ea care-aprins focul într-o seară oarecare venită în căutare să-și găsească-n

DE DOR Ți-am copiat sărutul și zâmbetul de-aseară pentru colaje din visele care călătoresc în lumea mea când vor să te mai ceară dorințelor să i le dăruiesc. Ți-am desenat fluid și sufletul

TEAMÃ Te-ai prăbușit în mine, pasăre rănită din văzduh, rănită-n inimă de o întâmplare. Sufletul meu te-a salvat și ai rămas sălbăticiune domesticită, puternică și frumoasă, dar mi-e teamă