Făptură

tipic, o ploaie de tablouri și gânduri fugare, fără să știi dacă în secunda următoare vor avea același înțeles ca în secunda care tocmai a trecut. în prezenta însă, același patetism poetic și de care nu ne putem lecui noi, ăștia care ne repezim să dezvirginăm cele mai ascunse simțuri doar pentru a le aduce ofrandă ochilor curioși și trecători. în ansamblu, poezia ta vrea să surprindă ceva, acel ceva care se încăpățânează să alunece printre degete - sau cel puțin așa o percep eu, umilul amator de cultură românească recentă! apreciez îndrăzneala cu care te proiectezi la final: \'mică [...] minune creată să te iubesc\'.