Poezie

Din priviri

1 min lectură·25 septembrie 2008

Mediu

Femeie, ieși, în legea mea, afară,

Mi s-a făcut, cumplit, de primavară.

Lasa-ți zâmbetele și poartă-mi sâmbetele

Peste sânii tăi goi. Femeie,

Acoperă-i pe amândoi.

Umblă din umbră! Piei...

Întinse și moi peste luminile ochilor mei.

Femeie, muzica bătăilor inimii tale

Mi-a făcut clape din pleoape.

Și, pur și simplu, nu mai încape.

Femeie, dragostea mârâie

Și trage de lesă, să scape.

Auzi-o cum sfârâie.

Femeie, creatură parazită,

Mi-ai infestat cultura cu ispită.

Mi-ai răsturnat de pe pereți martirii

Mi-ai decupat din tatuaje trandafirii

M-ai schilodit, m-ai frânt, m-ai scos din pepeni,

Mi-ai rupt nedelicat pilaștrii țepeni,

M-ai cocoșat, m-ai schingiuit, m-ai stors

Ca pe un pumn de lână dat la tors.

Femeie, nu sunt piatră, nu sunt lut.

Cu piatra n-o mai luai de la-nceput.

Sunt carne, sunt, și haina de pe os.

Si slut eram.

Tu m-ai făcut frumos.

Auzi, femeie, ieși în legea mea afară,

Să te recuceresc a mia oară...

003.852

Alexandru Ciochia. “Din priviri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ciochia/poezie/1803149/din-priviri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.