Poezie
Mă întorc...
pămîntul mă strigă...revin...
1 min lectură·
Mediu
Pe cărările-amintirii mă întorc la noi în sat
Plopii mă așteaptă triști...sub un cer înnourat,
Sună frunza...cimitirul îmi aruncă lungi priviri
Nu-i mai înțeleg eu graiul, zorii-n palide sclipiri.
Timpul a trecut în goană peste anii tinereții
Și-am plecat din sat odată în lumina dimineții
Nu știam atunci că dorul de Zaim mă va chema
Și-am să cad atunci din zboruri,totuși, la țărîna mea...
001.915
0