Splendoare in ganduri sparte

De ce nu ma mai chemi? De ce nu imi mai bantui gandurile? De ce nu mai esti, nu mai apari, nu mai revii? E pustiu fara tine si mi-e dor de a mai putea iubi singura, cu tine alaturi, cu tine alaturi fara sa ma fi cunoscut vreodata...Cuvintele devin de prisos, cuvintele se cer a fi strigate. Nu mai ai o prezenta, nu mai ai nici macar un nume Andre a ramas la doi ani distanta Vlad e pe undeva in raceala cetii unei amintiri Tudor a fost si nu a meritat Vietile trec Zilele le traiesc buimaca si nu mai cer sa pot strange sclipiciul zilelor...nici nu mai inteleg ce inseamna \"a iubi\" si de ce a fost inventat