Alexandra Popa Scurtu

Atentie: doua articole "neacordate":
-razele coagulate "ale" unei....
-sacul fara fund "al" drumului...
In rest, cam lung preludiul si cam agresivi unii termeni.
Ar fi suficient finalul (ultimele 5)

Versurile Alexndrei au fost gasite de mama ei la cateva luni dupa ce ea plecase.
Am trait cu unghiile adanc infipte in carne cosmarul bolii acestui copil, 10 luni, din septembrie '98 pana in primele zile ale lui iulie '99.Au trecut deja 3 ani. Mama Alexandrei, care imi e prietena, mi-a adus intr-o zi cele cateva foi de manuscris, dactilografiate apoi de o prietena a Alexandrei. Am fost inghetata luni la rand dupa ce le-am citit. Simteam ca sunt datoare Alexandrei sa arat lumii curajul luptei ei, discretia cu care a stiut sa-si ocroteasca mamica, nearatandu-i aceste pagini, lasandu-le ca un testament. Celor dragi si lumii. Ce ma de pret poti lasa celorlalti cand pleci la doar 19 ani?
In fine, m-am gandit ca e pacat sa nu citeasca decat cei ce stiu engleza si atunci m-am hotarat sa le traduc. Am notat in josul paginii ca eu am facut traducerea tocmai pentru ca imperfectiunile acesteia sa nu-i fie atribuite Alexandrei.Intr-adevar este "eternal" fara H, gresala imi apartine, manuscrisul ei e corect.
Ma cutremur citind deasupra acestei casute "Vei comenta ca:Mylene". Nu m-am priceput sa fac altfel. Nu comenteaza Mylene ci Licorna. Cred ca siu acum ca am gresit dar am scris deja prea mult ca sa ma mai intorc din drum.
De ce Mylene: Alexandra ere o mare iubitoare a lui Mylene Farmeur. Avea o voce minunata si canta in corul SYMBOL, al Patriarhiei. Era un copil scump si dezinvolt, delicat, sensibil. Tocmai se pregatea sa dea examen la Filologie (franceza, engleza) cand au aparut primele semne ale bolii.Ce a urmat e greu de descris mai bine decat o face chiar ea. Mai sunt inca 6 texte pe care le voi introduce chiar azi. Ca sa ma eliberez.
Da, Nexus, ai inteles exact.
Dumnezeu sa ocroteasca sufletul ei.
P.S. Nu o sarutase inca nici un baiat...