Poezie

Repudiere

1 min lectură·15 februarie 2010

Mediu

Mici bucățele de scrisori uitate și cioburi de oglindă spartă,

În ploaie picură mărunt pe mii de suflete livide,

Și vântul le brăzdează chipul cu-ntrebări nemărturisite,

Dileme reci ce clădesc zidul de existențe dezarmante.

Balanțele au ruginit și umezit e solul din clepsidră,

Cerneala curge de pe file, râu de-aparențe otrăvite,

Iar bieții-noată-n dulci truisme, către răspunsuri negăsite,

Ca frunze-uscate plutitoare pe-o apă adâncă, fremătândă...

Se pierd în grele mecanisme, o ordine de roți zimțate,

Izvor de palide-adevăruri și fade lămuriri perfide,

Eroi de fabule amare și de trăire gâtuite,

Ochi de strigoi privesc in soare și vad carstice stalactite.

Prin labirinturile ceții, umbrele-aspiră spre concret,

Năluci învăluite-n dansuri de note seci, dezacordate.

În simfonii de false dogme și negre luminări deșarte

Mă-ndeamnă-n hohote-nghețate către destinul de ascet...

002.197

Alexandra Panaete. “Repudiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-panaete/poezie/13928701/repudiere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.