Jurnal
Alb
1 min lectură·
Mediu
Eram intinși pe așternutul alb, în întuneric și știam, fiecare, în sinea lui, că orizontul este diform, monocromatic.
Trezită de \"tic-tac-ul\" ceasului, ți-am ridicat de pe pernă capul încărcat de bucle, l-am prins între palmele-mi amorțite și căutându-ți sclipirea ochilor prin beznă, te-am întrebat:
-Ce să facem cu atâta cer???
Dimineața...ne-am baut cafeaua separat: tu din ibricul tău roșu, iar eu din cana mea albă.
012938
0

Dimineața poemului mă înseninează de ziuă, spre seară, aici:
-Ce să facem cu atâta cer???
Dimineața...ne-am baut cafeaua separat:
tu din ibricul tău roșu,
eu din cana mea albă.