alexandra

recitind poezia...\"palmă lovind obrazul celui ce nu mai așteaptă
nimic de la clipa care vine\".....surescitarea mortului?in lupta cu destinul?

banalitatea necesara...zile care trec anapoda...secunde pierdute sau simtzite prea intens.Inca ne mai framantam sa aflam doza corecta de senzatii.Ai grija sa nu iei o supra doza

hmmmmm....pai dc itzi trebuie ferestre?aaaaa!esti om si inloc sa te bucuri de simplitatea deschiderii unei usi...pur si simplu...te ambitzionezi sa ceri lui D-zeu ferestre pe care nu le potzi escalada!(parerea unui copil nestiutor)

stii ce mi-a placut?...citind cele scrise de tine mi-am adus aminte de acele zile pe care calendarul meu nu ar fi trebuit sa le numere...zilele alea in care viata trece pe langa mine si eu lenesa stau si privesc...imi tarai pasii prin soare...
aaaa!foarte intersant:\"Poate că o să-mi simt totuși picioarele înfigându-și pașii în slănina gri a stației.
Prea aproape de mine se molfăia un langoș. Mi se ungea pe creier . Dacă aș fi fost puțin mai atentă puteam să-i vomit tot soarele pe burtă\"

ai dreptate...ar merge...eu cand am citit scenariu tau ascultam morandi-so cold...si zic ca mergea
ps:adresa mea de mail e alexadu2002@yahoo.com

:)am citit si eu poezia...si am observat si greseli...\"Un sentiment ce ne cuprinde prea des
Cand tu nu esti sa-mi stergi lacrimile\"~~~greseala e la ne...care ar trebui fi ma!nu?
dupa aia ai mai omis ceva semne de intrebare....in a doua strofa....
aaaa!si imi palc ultimile 2 strofe

Mi-a placut ce a iesit!interesanta idee: fluturi...molii...cazut...ridicat de jos,dar am dus o lipsa acuta de sunet...doar la sfarsit,putin,ai sugerat ceva!Nu stiu de ce dar parca muzica era indispensabila in cazul asta.Si cam atat!...Frumos scenariu...ca un fluture!

interesanta poveste:)simplitatea! ...aaa!!\"aschia nu sare departe de trunchi!\"