Cu ploaie

1 min lectură·12 decembrie 2006

Mediu

Stăm ascunși sub ploaia sticloasă

Asta e, nu mai ajungem acasă

Și dacă cineva ne-o duce dorul

Să ne caute, poate-i ajută aviatorul,

Îl cunoști, e de treabă, ne știe de mici

Ne chema la bomboane, avea un arici

Urât, de piatră, chiar la intrare.

Acum mă tem că nu-l mai are.

Și dacă nu le lipsim nu-i pagubă mare

Am grijă de tine, că doar sunt mai mare.

Mergem la munte,la bunica

Că ea ne iubește. Dacă nu, nu-i nimica.

012.165

Alex Tocilescu. “Cu ploaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-tocilescu/poezie/219786/cu-ploaie

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Alex,
am citi din textele tale. nu e rau... e loc si de mai bine.
retin acest poem... succes!
cu prietenie,