Orice
Clar, nu mă pot abține să nu-ți scriu măcar un pic. Sper că nu fac exces de versuri cheful să ți-l stric Dar gândul la tine mă îmbie să dau mai mult, Să vreau mai mult, să mă-ncalț cu papucii de
Numele ți-l știu doar eu
Când sunt cu tine aud liniștea Și mișcarea ta pe ritm Ușor lasciv îmi strigă numele Aș vrea să păstrez clipa Dar sunt prea multe, prea bune Una după alta încât Pot doar să respir alături de
Introspecție 13
Nu sunt cult, citit Sunt intuitiv - instict tocit. Mă servesc de reperele-mi imaginare Ca de colțurile reale Ale sistemului cartezian. Cândva umblam desculț prin iarbă Dar asfaltul urban
Amin
Nu petrec, îmi împart tăcerea Și-mi strică liniștea Nu dorm – îmi ridic visele Pânzele! Ascultă-le! – urneșteți privirea Gândirea obosită, împlinirea nesosită Râurile curg în bolovani de
Somn
Noapte de noapte voci și șoapte Ar auzi pereții. Glasul tăcut Zidit adânc răsună Mișună gândacii – cavaleri în beznă Umbra instaurată sparge percepții Sunt concepții. Respir adânc Capul se
*item*
Afară-i Soare; mă prefac că-i întuneric Stau pe poziție; mă dau drept cleric Am auzit, cică, Universu-i sferic Dispoziție adesea - luciditate de-anticipa Mâna calm spre mâner –
Un străin cu o străină
“Aveam nevoie de un motiv să mă cauți din nou” Senzație de clar Palmele s-au ușurat Înalte, joase, pitch ridicat, ecou Reverb, distort, silent break Și aud din nou Stânga s-a ușurat de
Abandon
Spulberător totul dispare într-o secundă Și deja ai fost înșelat de miraj Timpul e oprit de mult și e surd Sunt doar gânduri ce au rămas Amintiri din ani trecuți fără să știi Ai ratat tot ce
"Superman"
Oameni care trag necontenit Și oamnei care se apară cu peturi de plastic Recurg drastic la măsuri infantile În lupta oarbă cu dreptatea Și realitatea și moartea Și ce va să vie Că așa se
Panică
Panică! Pauză. Conștientizare. Panică în continuare Gând calm în fundal Cascadă de imagini proiectate-n frontal Imagini de ieri, de acum un an O imagine – o mie de cuvinte O emoție – o mie de
***
Să ai deci un frunct în mână Iar din el să răsară o floare Și când umbra-i stăpână Din petale să iasă lumină, Iar din tulpină Să curgă culoare.
Sunetul apusului
Dormi. Ești frumoasă când dormi. Am să stau lângă tine până te trezești, Ca să văd ultima oară Cum prind viață ochii tăi negri. Suntem la ultima filă a acestei povești. Am să închid cartea Și
