Poezie
reconciliere cu tam-tam
1 min lectură·
Mediu
cand nu erai foarte atenta trageam cu ochiul
inspre oglinda circulara din dormitorul parintilor
te surprindeam pirpirie si mulata sub corpul meu
intr-o simbioza asimetrica si involuntara
proteza mea naiva si cancerigena,
metastaza imatura in care spaimele mele isi gaseau teren propice
din cand in cand iti trageai sufletul
profitam de situatie si dadeam lejer in patima bauturii
ultimul gat de bere, sticla se rostogolea pe mormanul de haine
ii citeam eticheta invers, cadea, oricum iesise din perimetrul ramei
iarasi te cabrai sub greutatea saruturilor de pe ceafa
imi dadeai un branci sa te salt putin mai sus
cu ochii inchisi,
mainile arcuite pe langa tample,
si sanii tremurand stangace
iti sopteai in continuare argumentul ceartei dinainte
043.391
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alex bâcu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
alex bâcu. “reconciliere cu tam-tam.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-bacu/poezie/26431/reconciliere-cu-tam-tamComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O
Oom✓
Ah, bunicule, ce păcat că ai cancer...
0
AB
enjoy - iti multumesc ca mi-ai adus aminte despre cancer. uitasem ca datorita ereditatii acestei boli ar trebui sa fie una dintre spaimele mele primare, dat fiind istoria cracutelor mele genealogice. de ani de zile imi articulez diverse scenarii ale ultimelor clipe, un fel de incurajare, dar de cancer am uitat cu desavarsire.
probabil imi voi concretiza aceasta recrudescenta spaima in niscaiva vorbe ulterioare. nu cred ca am sa ti-o dedic ca ar fi un pic cam straniu, insa daca citesti aceste randuri vei afla cinecesicum.
probabil imi voi concretiza aceasta recrudescenta spaima in niscaiva vorbe ulterioare. nu cred ca am sa ti-o dedic ca ar fi un pic cam straniu, insa daca citesti aceste randuri vei afla cinecesicum.
0
O
Ai, bunicule, uitai să-ti spun: te-am văzut în poza aia, stii tu... si mă-ntrebam, ti-ai făcut operatie estetică, sau nu esti tu bunicul meu? Oricum, să stii, bunicule, că nu te las eu să-mi mori cu una, cu două... Deja mi-au mai murit doi bunici (plus bunicutzele de rigoare), asa că am zis: gata – pân\' aici! Te-am pus bine, bunicule, să mă asigur că atingi nemurirea: în ramă.
0