Poezie
Soldățelul de plumb
1 min lectură·
Mediu
Mai frumos decât mine nu o să mă mintă nimeni,
Nici de-mi citezi din cărți de miere-n care
Iubirea capătă din nou valoare
Dincolo de-un biet futai...
Și dă-mi cununa să ți-o port ca să am spor într-o minciună,
Să cred c-am fost o clipă bună
Să-ți feresc fruntea-n nopți de riduri,
Să-ți feresc ochii de-ntristat.
Amintește-mi să te uit cum mi-aminteai,
Perseverent te țineai scai
C-ai să mă vrei și-ai să te pui,
Anemic soldățel de plumb, în fața timpului.
Alimentează-mă să mint...și-o să îți țes în fapt de seară,
Povestea noastră dinainte,
Așa cum vrei, așa cum speri...
Mai dă-mi putere de-o minciună...
Să pot să-mi spun c-am fost nebună
Și c-am greșit impardonabil
Când am crezut că nu mă vrei...
Sau fie-ți milă de-mi aruncă
Prin gene o privire mută
Ca să mă mint că nu ma doare,
Că nu te-am vrut, că nu mai sper
Capitulez în fața ta și-n fața Ei.
002015
0