Poezie
Apus de soare
1 min lectură·
Mediu
Apus de soare
O ultimă rază străbate
Văzduhul ce pare că doarme
Prin liniștea senină a mării
Trec solitari marinarii.
Adoarme soarele astăzi
Sub orizontul liniștit al mării
Si gândul îmi zboară la tine
Și-n inimă-o bucurie revine.
Ghinion și noroc deopotrivă
S-au împletit în cununa destinului meu
Căci inima mea amarnic suspină
Când se gândește la tine mereu.
Visez să te am mereu aproape
Si împreună doar noi doi să fim
Cărarea timpului o vom străbate
Și de la cer fericire voim să cerșim.
Cu fiece clipă trecută simt dorul
Ce-apasă puternic pe sufletul meu
Averi aș da ca să pot stinge focul
Și lângă tine să fiu totdeauna doar eu.
Pe cât e de grea depărtarea
Ce-o barieră în cale parcă ne-a pus
Pe-atât de puternică este iubirea
Ce împreună pe noi doi ne-a adus.
Și astfel speranța în suflet îmi creste
Purtată pe brațe de nesfârșite visări
Iubirea ce-o simt nicicum nu pălește
Când inima-mi zboară ușor înspre zări.
Cu nerăbdare aștept clipa visată
Când-în brațe-mi vei sta și te voi simți
Aproape de sufletul meu și-ți voi zice
Că-n veci al tău sunt și te voi iubi.
011381
0
Iubire, iubire și iubire. Nimic mai mult. Niște trăiri nepoetice și atât.
Pentru melodiile estivale și nu numai ar merge, aici - nu.
Te rog, citește înainte de a scrie. Sunt atâtea volume pe site. E păcat.
Alunelu\'