Proză
Love online
Pixeli și endorfine
8 min lectură·
Mediu
Tocmai am reușit să mă trezesc și îmi înec visele nopții într-o ceașcă de cafea neagră. O altă zi, în care mi-am propus să citesc…orice…vreau să mă duc cu ochii închiși la bibliotecă, să întind mâna, și să las cărțile să mă aleagă. Le-am așezat haotic în rafturi, tocmai din acest motiv, pentru că vreau să las haosul să aștearnă o ordine în mine. Mda, exact așa o să procedez. Eeee, dar ia te uită că am primit un SMS…aha ..e de la sor’mea. Ce o mai fi făcut năuca asta, că tocmai și-a gasit un nou hobby: vagabondeala pe chaturi. Are deja la activ o iubire virtuală neîmplinită și de ceva vreme s-a inflamat iar după altu. Ãsta e deja jumătatea pe care a căutat-o toată viața, mi-a zis cum s-a înmuiat ea ca “înghețata zdrobită de razele ucigătoare ale soarelui”, da, chiar așa s-a exprimat, e un citat din puțul gândirii dumneaei, și acum Fabio, că așa se intitulează dumnealui, îi luminează întunericul nopților. Mda, să vedem ce scrie în mesaj : “frati-miu, intră și tu pe net, că sunt varză. Pupici. Sor’ta”. Aoleu, de obicei sor’mea ajunge varză când se mai îndrăgostește de vreunu și inimioara lui Romică, nu se sincronizează cu fibrilația ei. Așa, că, vine SMURDU, fetițo, stai că apare frati-tu online să vadă ce a mai secretat creierașul ala al tău.
Sognodelnotte: fratioareeeeeeeeeeeeeeeeeee
Sognodelnotte: unde esti?
Mircea Sofocle: aici fato....nu mai tipa asa
Mircea Sofocle: ia zi, care e treaba
Sognodellnote: sunt disperata frati-miu, ca Fabio nu m-a mai cautat de 2 zile
Sognodelnotte: daca are pe vreuna fratioare? daca ma inseala?
Mircea Sofocle: cum sa te insele soro, ca doar nu te-a vazut niciodata, ce sa mai vorbim de altele
Sognodelnotte: da, ce frate, e nevoie de trupuri ca sa te innamorezi?
Sognodelnotte: ca sentimentul se naste in suflet, acolo se deschid bobocii iubirii....ce trupuri?
Mircea Sofocle: da, daca descoperi matale ca Fabio asta, sufletul tau pereche e in alt trup
Mircea Sofocle: ce faci?
Sognodelnotte: cum ce fac fratioare? o sa il iubesc pana la moarte, dincolo de moarte
Sognodelnotte: pe el il caut de mii de ani lumina, intelegi?
Sognodelnotte: sufletul meu vibreaza cand ii aud vocea, cand deschid mailul si vad ca mi-a trimis vreun mesaj sunt toata topita
Sognodelnotte: aoleuuuu, stai ca e online
Sognodelnotte: a intrat acum
Sognodelnotte: aoleuu, ca imi tremura mainile pe taste, ce zici frati-miu, cum arata fontu, sa aleg un Century Gotic?
Sognodelnotte: si sa dau un bold, sau italic da mai bine?
Sognodelnotte: ooooooooo, cica – ciao tesoro
Sognodelnotte: ce font si-a alessssssssss
Mircea Sofocle: ce font soro?
Sognodelnotte: cred ca e Times New Roman....cata subtilitate, el descendent al romanilor, uite cum urla glasul stramosilor in el
Mircea Sofocle: uite cum urla prostia in tineeeeeeeee
Mircea Sofocle: pai toata lumea foloseste fontul asta, desteapto
Sognodelnotte: eheeeee, ia stai ca acum aparu la orizont si Gigi
Mircea Sofocle: asta cine mai e soro?
Sognodelnotte: o alta iubire de-a mea...ne-am cunoscut pe alt chat, da de vreun an dureaza chestia asta si sentimentu nu s-a dezintegrat
Sognodelnotte: eee, ce simt io pentru Gigi e alta poveste
Sognodelnotte: cu el se activeaza eul meu creator...e muzul meu
Sognodelnotte: il privesc pe camera web si scriu....cata poezie nu a curs privindu-l pe Gigi cum imi zambea
Mircea Sofocle: ce faci soro? Nu mai zici nimic?
Sognodelnotte: wowwwwwwww
Sognodelnotte: ce imi scrise Gigi, frate
Mircea Sofocle: ce soro?
Mircea Sofocle: ia baga un copy-paste
Sognodelnotte: ia te uita
Giginightdreamer: Sentimentele, sunt ale acelora care colecționează momente ciudate fără valoare de curs, frânturi de pietre pe care tăișul a sculptat visul unui necunoscut, flori uscate între file de carte...acelora al căror suflet este o tainică vitrină în care se adăpostesc vise răzlețe culese din mila pamântului...
Sognodelnotte: ce zici, frate de Gigi, e tare, nu?
Mircea Sofocle: diamantul poeziei nu alta
Mircea Sofocle: curge poezia in el, ca apa din Niagara
Sognodelnotte: aoleu, frate, stai ca ii zisei lui Fabio ca mananca avioane
Sognodelnotte vroiam sa il intreb daca se hraneste cu aer si gresii parola
Sognodelnotte: ce dulce e cand rade
Mircea Sofocle: pai te-a sunat?
Sognodelnotte: nu, acum nu; da am vb de mai multe ori
Sognodelnotte: acum trimise doar un emoticon, dar creierul meu preia replyul lui si il suprapune peste amintirea lui razand
Sognodelnotte: oooooooooooo
Sognodelnotte: ce dragut eeeeeee
Mircea Sofocle: asta nu spune nimic
Mircea Sofocle: si io am fost aseara la o curva si era draguta
Sognodelnotte: ceeeeeeeee?
Mircea Sofocle: adik, doar am intrebat-o care mai sunt tarifele, sa stiu si eu valoarea pietei
Mircea Sofocle: mai sor’ meo, tu traiesti acuma in epoca egipteana
Mircea Sofocle: ma rog, egiptul digitalizat, da tot aia e
Sognodelnotte: ce-are a face, frate, netu cu Egiptu?
Sognodelnotte: wooooooooow, Fabiuta stie si spaniola, cica
Sognodelnotte: ia sa bagam noi ceva in spanish
Sognodelnotte: uite ca ii scrisei: corazon me has olvidado
Sognodelnotte: que suerte tan triste la mia
Sognodelnotte: stai sa vedem ce ziceeeeeeee
Mircea Sofocle: stai sa caute translatoruuuuuuuu
Mircea Sofocle: pai uite mai sor’mea, stai sa iti torn neste lumina in circuite, sa vezi matale cam cum sta treaba prin Univers
Mircea Sofocle: stii ca egiptenii de-aia se faceau mumii
Mircea Sofocle: pentru ca, dupa moarte, sufletul sa poate contempla mai bine trupul fizic, sa se obisnuiasca cu el...
Sognodelnotte: frati-miu beusi cafeaua?
Sognodelnotte: ca io vorbesc acu despre altcevaaaaaaa
Sognodelnotte: cica o bucatica din inima lui Gigi va bate mereu pentru mineeeeeee
Mircea Sofocle: daaaaaaaa, aia ischemicaaaaa
Mircea Sofocle: sa revenin la lucruri mai serioase fetitooooooo
Mircea Sofocle: ei, deci care cum ar veni ca noi, epoca asta a cincea postatlanteeana, suntem oglinda epocii a treia, adica epoca egipteana...
Mircea Sofocle: deci e posibil ca, pana in anul 3473, cand se schimba epocile si vine neo...
Sognodelnotte: care neo, frate?
Mircea Sofocle: neo din matrix
Mircea Sofocle: deciiiiiiiiii...........noi sa ne putem creea aceste alter egouri virtuale, pe care le vom lasa in urma, la moartea fizica, ca pe niste cadavre digitale...
Mircea Sofocle: dar care, paradoxal, vor fi aproximativ nemuritoare
Mircea Sofocle: vor supravietui mortii corpului fizic
Mircea Sofocle: ei, si eul, imediat dupa moarte, va avea posibilitatea de a contempla de dincolo acest \"digital self\" (cum zice in matrix)
Mircea Sofocle: ceea ce-l va tine in sfera pamantului
Mircea Sofocle: intelegi asta, “digital self maker”?
Sognodelnotte: evidentttttttttt
Sognodelnotte: simplu ca buna ziua
Sognodelnotte: aoleu, stai ca lesin
Mircea Sofocle: da ce e soro?
Mircea Sofocle: aflasi ca Fabio e femeie, e la menopauza si are bufeuri online?
Sognodelnotte: nuuuuuuuuu
Sognodelnotte: aoleuu, stii ce imi zise asta, frate?
Sognodelnotte: ca a fost 2 zile cu una....de 5 ori pe zi
Sognodelnotte: aoleu, stai ca o ia prin ceapa...cica o are de 25
Mircea Sofocle: pai daca iti spune tie chestiile astea, fi sigura sor’mea ca e de 25
Mircea Sofocle: milimetri
Mircea Sofocle: coloana de mercur presiunea in teasta lui
Mircea Sofocle: cum dracu, vorbesti tu cu toti psihopatii
Mircea Sofocle: cine stie de la ce sectie de psihiatrie o fi, ca pe net toti nebunii, toti frustratii isi construiesc identitati false
Sognodelnotte: ce poet e Gigi, frateeeeeee
Sognodelnotte: ia stai sa iti mai dau un copy-paste, sa vezi si matale ce noblete interioara
Sognodelnotte: e demiurgul unui regat iluzoriu, nu alta
Giginightdreamer: aș vrea să te pot culege de pe petalele frunzelor, să te preschimb în boabe de rouă și să te ascund în căușul palmelor....să te țes în curcubee și să te înfășor peste galaxii...să mă scurg prin spiralele ochilor tăi, să te contemplu dinlăuntru...și în amurgul zilei, să mă închin ție, zeiță a sufletului meu.....
Sognodelnotte: of, ce suflet, cum colcaie versurile in el
Mircea Sofocle: sa imi zici daca voi deveni unchi, sor’mea
Mircea Sofocle: daca iti trimite vreunu vreun cod genetic decriptat, sa vezi cum te lasa gestanta
Mircea Sofocle: si ii arati progenitura pe webcam
Sognodelnotte: aoleuuuuuuuuuu, o viata meaaaaaaaaaaa
Sognodelnotte: no sa iti vina sa crezi, e incredibil, inimaginabil
Mircea Sofocle: ce soro, cazu serveru?
Sognodelnotte: Fabio...........nu e poza lui
Sognodelnotte: cica m-a contactat mai de mult de pe contul lui real si nu i-am raspuns
Sognodelnotte: si cica l-am lasat ...male
Sognodelnotte: si si-a creat contu astaaaaaaaa
Sognodelnotte: gata, frati-miu, s-a terminat, sterg toate profilurile, netu nu e de mine, numai psihoze si deliruri online
Mircea Sofocle: pai si cum arata Fabio cel real, soro?
Sognodelnotte: pai io mai stiu care e?
Sognodelnotte: ca m-au contactat vreo suta de italieni
Sognodelnotte: ooooooooooooooooo, que suerte tan triste la mia
Sognodelnotte: gata, o las balta
Sognodelnotte: ma intorc in lumea reala
Sognodelnotte: ies din circuite, ies din matrici si pixeli
Mircea Sofocle: bravos, sorelina
Mircea Sofocle: poate ca mai ai sanse de relocare pe propria-ti orbitaaaaaaaaaa
Mircea Sofocle: mai esti?
Mircea Sofocle: sor’meaaaaaaaaaaaaaaa
Sognodelnotte: oooooooooooo, stai ca vorbeam cu Pietro
Sognodelnotte: asta e normal
Sognodelnotte: l-am vazut pe webcam
Sognodelnotte: ce dragut zambesteeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
066.738
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aileen Havaa
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 1.475
- Citire
- 8 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Aileen Havaa. “Love online.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aileen-havaa/proza/1742538/love-onlineComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VTinca de la primul paragraf mi-am dat seama ca este un text amuzanto-ironic pe cinste.
\"să te țes în curcubee și să te înfășor peste galaxii\" cat de siropoooos :)) astea-s dulcegarii de pus la clatite.
mi-a placut dialogul frate-sora (el mai realist, ea indragostita de-o fotografie) m-am distrat copios :))
\"să te țes în curcubee și să te înfășor peste galaxii\" cat de siropoooos :)) astea-s dulcegarii de pus la clatite.
mi-a placut dialogul frate-sora (el mai realist, ea indragostita de-o fotografie) m-am distrat copios :))
0
CA:))))) dincolo de umorul de calitate, text interesant si foarte potrivit pentru lumea virtuala!
m-a amuzat pana si numele personajelor, iar dialogul este de-a dreptul savuros.
felicitari!
m-a amuzat pana si numele personajelor, iar dialogul este de-a dreptul savuros.
felicitari!
0
AHGragilor, va multumesc pentru cuvintele de bine!
Draga Anghel, i-am trimis mesajul tau, \"sor\'mii\", da era asa de absorbita printre pixeli si matrici, si atat de indragostita in vreo 3 moduri diferite de 3 ID-uri, incat nu sunt foarte sigura ca a receptionat corect mesajul... :)
Draga Anghel, i-am trimis mesajul tau, \"sor\'mii\", da era asa de absorbita printre pixeli si matrici, si atat de indragostita in vreo 3 moduri diferite de 3 ID-uri, incat nu sunt foarte sigura ca a receptionat corect mesajul... :)
0
R
Excelent text, excelenta idee.
Mai acum vreun an mi-a venit si mie ideea asta, si afla ca mi-am facut special un cont exact ca in textul tau, si da, tot cu nume italian. Pe langa domnisoare cu duiumul, pe mess am intalnit diferite personaje care mai de care mai interesante. Un Calugar, un Californian, sau un Coate Goale, toti imi trezesc amintiri din timpul liceului, despre acei colegi ai nostri (putini, e adevarat) interiorizati, care se asezau mereu in banca de la perete, preferabil ultima banca, tacuti in timpul pauzelor, ca uneori le uitai numele, unii desenind animale fantastice pe cartea de Romana, altii caligrafiind litera A la nesfarsit pe cotorul caietului de biologie. Imi amintesc de colegul meu Romeo, un nume predestinat ( o sa vezi mai incolo), care era fascinat de Razboiul Stelelor. Se ducea aproape in fiecare seara la film, si acolo, pe intuneric, desena navele alea sinistre pe doua picioare, mereu si mereu si mereu. Am fost si eu o data cu el la film, si l-am privit, in intuneric, cum era excitat sa deseneze aceleasi brate metalice si ochi de crocodil infipti pe carcase de melc. Dupa ani de zile, l-am intalnit o data la bere, era ras in cap si cu o mapa de desena la subrat, a stat putin, doar pret de un salut si a disparut. Mai acu vreun an ma intalnesc cu Stresatu’, alt paltonar de vita veche, si imi spune noutatile: Romeo a dat coltu’, cica avea o sora la care tinea atat de mult incat cand ea a murit, el a sarit dupa ea in groapa cu un cutit infipt in el!!!
De aceea spun ca pe acolo prin zona messengerului stau pititi o gramada de Romeo, faliti de imaginatie, da-da-isti constipati, care apuca de picior vreo stire si trag de ea de dragul de a trage, imi si inchipui mici pletosi cu barbuta, care nu au prins vremea cand sticla de vin se vindea pe ascuns in spate la aprozar, si spalam cu frate-meu zeci de borcane ca apoi la schimb sa obtinem bani de un film cu Piedone si o mana de seminte, si imi vine asa o rusine ca am ramas infim, minuscul si pitic, intr-o lume de miliardari de carton, de carton din-ala colorat care se gasea la papetaria din colt cu cincispe bani coala, si reparam cu el coperta la mult prea cititul „Cel mai iubit dintre paminteni”, si daca mai ramanea un colt il pastram pentru semn de carte; o lume care din lipsa de preocupari intra pe messenger si pune intrebari savantice, la care, bineinteles, alte minti savantice, (din alea care ar juca un tenis, dar numai din fata computerului), vin si raspund cu cuvinte mestesugite, la intrebarea ce era prin ziare mai luna trecuta: \"Ce ati face daca Ceausescu ar mai trai, si v-ati intalni cu el pe strada?\" raspund mai mult sau mai putin la obiect, cum ca l-ar beli de piele, l-ar trage prin unt, l-ar dospi la soare, cand de fapt raspunsul la intrebarea „Ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi intamplat asa cum nu s-a intamplat?” este la suprafata, ca uleiul in apa: Daca s-ar fi intamplat altfel de cum s-a intamplat, si daca toate cate s-au intamplat ar fi fost intamplate invers, sau in oglinda, atunci cei care au raspuns aici ca l-ar fi belit de piele pe Ceausescu de fapt l-ar fi invelit in piele, si cei care l-ar fi ars sau rupt, de fapt l-ar fi udat sau cusut, si asa mai departe............
Mai acum vreun an mi-a venit si mie ideea asta, si afla ca mi-am facut special un cont exact ca in textul tau, si da, tot cu nume italian. Pe langa domnisoare cu duiumul, pe mess am intalnit diferite personaje care mai de care mai interesante. Un Calugar, un Californian, sau un Coate Goale, toti imi trezesc amintiri din timpul liceului, despre acei colegi ai nostri (putini, e adevarat) interiorizati, care se asezau mereu in banca de la perete, preferabil ultima banca, tacuti in timpul pauzelor, ca uneori le uitai numele, unii desenind animale fantastice pe cartea de Romana, altii caligrafiind litera A la nesfarsit pe cotorul caietului de biologie. Imi amintesc de colegul meu Romeo, un nume predestinat ( o sa vezi mai incolo), care era fascinat de Razboiul Stelelor. Se ducea aproape in fiecare seara la film, si acolo, pe intuneric, desena navele alea sinistre pe doua picioare, mereu si mereu si mereu. Am fost si eu o data cu el la film, si l-am privit, in intuneric, cum era excitat sa deseneze aceleasi brate metalice si ochi de crocodil infipti pe carcase de melc. Dupa ani de zile, l-am intalnit o data la bere, era ras in cap si cu o mapa de desena la subrat, a stat putin, doar pret de un salut si a disparut. Mai acu vreun an ma intalnesc cu Stresatu’, alt paltonar de vita veche, si imi spune noutatile: Romeo a dat coltu’, cica avea o sora la care tinea atat de mult incat cand ea a murit, el a sarit dupa ea in groapa cu un cutit infipt in el!!!
De aceea spun ca pe acolo prin zona messengerului stau pititi o gramada de Romeo, faliti de imaginatie, da-da-isti constipati, care apuca de picior vreo stire si trag de ea de dragul de a trage, imi si inchipui mici pletosi cu barbuta, care nu au prins vremea cand sticla de vin se vindea pe ascuns in spate la aprozar, si spalam cu frate-meu zeci de borcane ca apoi la schimb sa obtinem bani de un film cu Piedone si o mana de seminte, si imi vine asa o rusine ca am ramas infim, minuscul si pitic, intr-o lume de miliardari de carton, de carton din-ala colorat care se gasea la papetaria din colt cu cincispe bani coala, si reparam cu el coperta la mult prea cititul „Cel mai iubit dintre paminteni”, si daca mai ramanea un colt il pastram pentru semn de carte; o lume care din lipsa de preocupari intra pe messenger si pune intrebari savantice, la care, bineinteles, alte minti savantice, (din alea care ar juca un tenis, dar numai din fata computerului), vin si raspund cu cuvinte mestesugite, la intrebarea ce era prin ziare mai luna trecuta: \"Ce ati face daca Ceausescu ar mai trai, si v-ati intalni cu el pe strada?\" raspund mai mult sau mai putin la obiect, cum ca l-ar beli de piele, l-ar trage prin unt, l-ar dospi la soare, cand de fapt raspunsul la intrebarea „Ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi intamplat asa cum nu s-a intamplat?” este la suprafata, ca uleiul in apa: Daca s-ar fi intamplat altfel de cum s-a intamplat, si daca toate cate s-au intamplat ar fi fost intamplate invers, sau in oglinda, atunci cei care au raspuns aici ca l-ar fi belit de piele pe Ceausescu de fapt l-ar fi invelit in piele, si cei care l-ar fi ars sau rupt, de fapt l-ar fi udat sau cusut, si asa mai departe............
0
AHRadu, ai dreptate...mare e gradina Domnului si multe ti-e dat sa citesti in hoinareala prin chaturi. Multi Pygmalioni se ascund in spatele monitorului si isi creeaza false identitati... E interesant insa, in acesta lume ce se prabuseste in ea insasi, sa poti descifra structura interioara a semenilor tai, sa descoperi mecanismele compensatorii care le intregesc ID-ul. Probabil in curand oglinda va fi inlocuita cu un monitor LCD, caci un hoinar prin chaturi, va uita chiar cum arata fata lui, identificandu-se cu poza vreunui fenotip mai aratos...
0
Ai ironizat finuț și exacerbările sensibilicoase ale poeților romanticoși de net, am găsit și eu niște chestii din astea pe forumuri de mi s-a făcut părul de pe mâini măciucă.
\"Soră-ta\" e o simpatică, dacă există zi-i c-o pup pe ochișorii îndrăgostiți de frumos.
Ai umor, verișcano! Drept pentru care te remarc.
:)