Ma prind in aripile unui gand salbatic
Ce ma poarta-ncet spre meleaguri atat de desarte.
E o furtuna-n mine de nisipuri ce-s mult prea miscatoare.
Iar gandul asta zboara tot mai sus, m-apasa tot
O licarire vad in ochii tai de piatra
Si ma intreb o vad doar eu sau e putin strearsa?
Ce cauta-ea acolo, de ce nu se mai stinge?
O palma ma atinge, dar nu-i aud plesnirea
O lacrima ma
O mana m-atinge usor peste obraz
O simt ca nu vrea sa mai plece.
Ma zgarie, ma doare, imi macina trecutul
Dar nu vrea sa m-asculte si sapa incontinu.
O lacrima-si cladeste drum si nu vrea sa
Ploapele mi se inchid fiind cuprinse de al cetii fum
Ochii vietii vor sa se deschida dar stralucirea le apune
Un gand imi trece precum o sageata prin al trupului stapan
Il simt cat e de rece si
