Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Severitatea noptii

1 min lectură·
Mediu
E noapte afara si e fig...
E frig si e tristete,
E macabru si e fig...
Iar eu incet incet ma sting.
Nu pot sa cred ca ai plecat,
Nu pot sa cred., te-am alungat..
Noaptea este neagra ..
Parc-ar fi o fiara gata sa atace,
Si sa imi insface,sufletul meu mort..
Moarte dulce moarte,
Tu ma tot doresti,
Dar te amagesti,nu ma poti avea
In ghiare a ma alinta.
Inca nu a sosit,
Acel moment de mult dorit.
Lasa-ma sa mai iubesc
Aici in nefiresc,
Sa ma imbat cu fericire,
M-am saturat de amagire.
As vrea sa spun ce simt ,
As vrea sa te alint,
Alint ca alta data...
Moartea nu o voi lasa,
A ma prinde-n ghiara sa,
Desi ma doreste,
Dupa mine tot tanjeste.
Eu sunt acum a ta,
Sper sa fie asa..
Nu te amagai,
Nu ma poti iubi...
Sufletul meu moare..
Moare pentru tine;
Dulce amagire.
003.144
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
152
Citire
1 min
Versuri
33
Actualizat

Cum sa citezi

adriana maria. “Severitatea noptii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-maria/poezie/17229/severitatea-noptii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.