Poezie
Insomnie
1 min lectură·
Mediu
Amurgul zorilor s-a stins
Înveninându-mi ochii.
În reverii mă regăsesc
Privindu-mă cum dorm,
Visându-mă cum mă privesc
Că dorm și mă visez.
O mai visez pe ea
Visându-mă că o visez
Privindu-mă cum dorm.
Gravitez in jurul globilor
Prin care mă privesc visând.
Și-o mai visez pe ea.
Globii-mi gravitează-n jurul globilor ei
Care la rândul lor gravitează-n jurul meu.
O văd atât de clar prin pata oarbă,
În pata-i oarbă m-oglindesc:
Globe-trotter al secundei.
Persistența memoriei i-o amintire,
Timpul gravitează-n-jurul nostru...
Săgeți onirice m-au răpus.
001832
0
