Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Sisific

Și ca un vânt ușor de catacombă, te-ai strecurat prin tulbure lumină, în anticamera de-un luciu stins a sufletului trist, și-ai revărsat lumina ta de vis, sfărmând uriașe porți sfioase, în

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Hedonistic

Nopți pline de magie, cu tine, simbol sacru al vieții mele, ce legi materia de spirit și mă privești adânc ca o prăpastie... iubire păcătoasă, m-ai rătăcit în hedonism!

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Cercul fără sfârșit

Atârn plăceri în sfârc încremenit, În coadă de cometă sunt solitar meteorit, Apropie-te iubito, să-ți dăruiesc cercul fără sfârșit!

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Visând la Mona Lisa

Visând la Mona Lisa, Cârduri de gânduri calde și senine, Le-am ignorat trecând pe lângă mine. Nămețile din păr, durerea din privirea Bătrânului trecând întâmplător pe stradă, Nu îmi trezeau nici

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Nesiguranță cerebrală

Aceleași gânduri insomniace Îmi devorează încet, dar sigur, Firavele speranțe ce mai rătăcesc Printre nisipuri mișcătoare cerebrale. Că luna de dor îmi sângerează, Că soarele-mi mai trist

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Despărțire

Ai rupt cercul fără sfârșit, Ai dat uitării totul, De ce-ai intrat în viața mea Să-mi tulburi microcosmul?

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Dezintegrare...

Îmi hrănesc sufletul Cu sânge de himere rătăcite. Timpanele mumificate tresar La foșnetul privirii Scrutând nemărginirea Căutând o scăpare. Cu nemiloase fiare Îmi țin încătușate Simțurile

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Odă unui artist

Iubit de mesaline, absinturi și lues, În sumbra-i evadare-n studioul din Arles, De crunta-i pedepsie, răpus pe-un șevalet, Cu magica-i visare punctează-n transcendent. Prin noapte înstelată, pe

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Olandezul zburător

Îmi răstignesc privirea-n carul mare, Din spatele orbitelor mă iscodesc, Cu o silabă, fixez un punct pe bolta palatină Și-n juru-i universul îl rostogolesc. Iubesc și alb și negru, și zi și

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Căință

Otrăvit, cu fructul îndoielii din codrul familial, neîncrederea a încolțit și dragostea mi-a schilodit. Mă izolez, de mine, în mine, în defetista-mi lume. Închis în turnul meu de

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0

Insomnie

Amurgul zorilor s-a stins Înveninându-mi ochii. În reverii mă regăsesc Privindu-mă cum dorm, Visându-mă cum mă privesc Că dorm și mă visez. O mai visez pe ea Visându-mă că o

@adrian-sanduASAdrian Sandu
0
0
Toate cele 11 poezii sunt incarcate