Poezie
Germenii cerului doi
1 min lectură·
Mediu
Un fulger macabru
a răstignit cerul,
in două ceruri mai mici
ca două farfurii goale
albastre,brazdate de nori
în care turna mama ciorbă...
E cerul meu,
sau cerul tau...
Nici luna nu mai știe
dacă galbenul o prinde
și parcă lumina nopții
putea să ne vorbească,
Dar nu avea ce spune...
Vântul rascolea fioros
și amorțisem la marginea orașului
anesteziați de puterea unui fulger macabru
care a răstignit cerul
între noi...și trecătorii
Cu ochi de furnică.
Poate că doar mi s-a parut
iar cerul meu
e pur și simplu
mai albastru decât cerul tău...
001.148
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Roditis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Roditis. “Germenii cerului doi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-roditis/poezie/178570/germenii-cerului-doiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.