Poezie
Chestiile astea nu prea au titlu
1 min lectură·
Mediu
nu am mers nicăieri
am stat cu dragonul foamei în mațe
și ăluia nu-i păsa deloc
mușca din mine se îndesa în mine
ca-ntr-un refugiu cald în drumul vîntului
se hrănea cu atomi și cuvinte
le înghițea cum le scriam unul după celălalt
dragonule îmi venea să-i spun
locul tău este cerul
mi-am tras bocancii grei de sudor
să te scriu să te fac mai frumoasă
mai frumoasă decît marea cea albastră
mai frumoasă decît iarba în primăvară
mai frumoasă decît tine cea care nu te lăsai scrisă atît de ușor
treceau minute treceau ore
minute albastre ore verzi
și abia trasam conturul
o linie fermă aici una frîntă dincolo și una întreruptă - frumusețea
trebuia să pun ceva înăuntru
și puneam marea și puneam iarba
altceva nu aveam așa pe fugă
așa flămînd așa gol nu am fost niciodată
un cerc închis aici unul întrerupt dincolo și ultimul
cel frînt – iubirea
nu trebuia să pun nimic înăuntru erai tu
033.498
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adrian pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
adrian pop. “Chestiile astea nu prea au titlu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-pop-0024565/poezie/14002466/chestiile-astea-nu-prea-au-titluComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
eu (dar cine sunt eu) aș reformula "ca-ntr-un refugiu cald în calea vînturilor" din mai multe motive, unul din ele fiind vînturile, vorbă pe care, dacă aș fi ministrul culturii aș scoate-o în afara legii, nu neapărat pt. că e clișeică, ci pentru că mă duce cu gîndul la alte prostii. mai sunt furtuni, viscole, taifunuri. în rest, norocoasă, primăvăratică femeie cea care.
firește, cu plăcerea lecturii
firește, cu plăcerea lecturii
0
schimbate"
pentru ca, martian, asa pe fuga cum am scris-o, tot am stiut ca suna ca dracu "foamei", motiv pentru care am sters da' n-am stiut ce sa pun, asa pe fuga, si-am lasat-o asa
la fel cu vinturile, dom'le, ma jur ca a fost o furtuna acolo, dar imediat ce a fost, mi-a fugit gindu' la...nicolae iorga, si-un om in furtuna
plus ca...exact asa erau [sper ca mai sint si acum] refugiile alea din fagaras, "in calea vinturilor" si de fiecare data cind am trecut pe acolo am zis ca merita o poezie, dar n-am fost vrednic
bocancii grei si repetitia, martian, sint concesiile muzicii in textu' asta si:
"...light that doesn't need to live, and doesn't need to die"
[imi cer scuze, is intr-o pasa lirica]
multamescu-va amandurora in egala masura
ah, tot martian, evident, nichita
pentru ca, martian, asa pe fuga cum am scris-o, tot am stiut ca suna ca dracu "foamei", motiv pentru care am sters da' n-am stiut ce sa pun, asa pe fuga, si-am lasat-o asa
la fel cu vinturile, dom'le, ma jur ca a fost o furtuna acolo, dar imediat ce a fost, mi-a fugit gindu' la...nicolae iorga, si-un om in furtuna
plus ca...exact asa erau [sper ca mai sint si acum] refugiile alea din fagaras, "in calea vinturilor" si de fiecare data cind am trecut pe acolo am zis ca merita o poezie, dar n-am fost vrednic
bocancii grei si repetitia, martian, sint concesiile muzicii in textu' asta si:
"...light that doesn't need to live, and doesn't need to die"
[imi cer scuze, is intr-o pasa lirica]
multamescu-va amandurora in egala masura
ah, tot martian, evident, nichita
0

1. Aș scoate “foamei” din s1 – altfel strofa superbă
2. Aș scoate “grei” din v1 s2 (m-a învățat și pe mine cineva); nu cred a fi bocanci “ușuratici”, mai ales că sunt “de sudor”
3. În “treceau minute treceau ore/ minute albastre ore verzi” nu văd rostul lui ”…minute treceau ore” – aș fi zis: “treceau minute albastre ore verzi”; mă rog, o fi o “diferențiere” pe care n-am sesizat-o între albăstreala minutelor și minutele propriu-zise.
Altfel, înclin capul (numai ușor). Place ochiului marțian.
PS Ultima strofă e cam așa… nichiteeană.
PS (2) Dacă aș fi editor (m-au ferit Dumnezeu și lipsa putinței) aș recomanda-o.