Poezie
Mărăcinarul
1 min lectură·
Mediu
La priveliștea grădinii mele,
Mărăcinarii, năvalnici iubitori de pustietăți,
S-au aciuat, în lipsă de prejudecăți,
Aici; printre uscate rămurele,
Cată ca să-și facă cuib, printre alese bălării,
Încrezători, își cuceresc aridul teritoriu,
Se complac cu lipsurile de pe maidanul derizoriu,
Pentru ei, e paradisul unei copilării
Perfecte; mărăcinari vioi, tot mai rar
Sărbătoriți subînțelesul primordial al vieții,
Înviorați pleoapele plecate-ale tristeții,
Dați însuflețire sufletului de cărturar,
Pierdut printre file prăfuite
În căutarea mântuirii unor idei nelămurite:
Dinspre câmpie a apărut un păcurar!
Și alte vioaie vietăți folositoare,
Grădina prinde viața, a tot inițiatoare:
Îți mulțumesc viteazule mărăcinar!
001.064
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Nicula
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Nicula. “Mărăcinarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-nicula/poezie/14052858/maracinarulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.