Poezie
Marea IV
1 min lectură·
Mediu
marea Galileii
văzut-a pe Hristos
cum supune zeii
furtunilor de jos
Mare-nvolburată
Mare de furtună
tu asculți mirată
sub palid de lună
la glasul puternic
ce-ți cere-ascultare
la-ndemnul cucernic
pentru închinare
Hristos stă-n picioare
și calcă pe valuri
și spumă de mare
izbită de maluri
pășește pe ape
lui Petru-i zâmbește
ce-I cere să-l scape
de valul ce crește
și vrea să-l doboare
nu te teme Petre
ci stai în picioare
stai ca un perete
...
unde ești Hristoase
să-mi dai credința Ta
și putere-n oase
pân-a se înnopta
...
tot timpul Þi-am cerut
dar orb de câte sunt
și câte am mai vrut
n-am mai simțit ce-i sfânt
și bun pe ăst pamânt
una e căința
trăită dintr-un cânt
alta e credința
mers pe-al Mării pagini
cu Cerul deasupra
Chaos sub picioare
pe-al genunii margini
00946
0