Poezie
Marc Antoniu
1 min lectură·
Mediu
De faptul consumat nu se mai leagă nimeni
Greșelile-n surdină se-ntâmplă de la sine
Partide se revoltă în cadre de istorie,
Spre unică deșartă și aprigă memorie
Te stingi încetul cu încetul; în lipsă de mândrie
Se sparge inima de piatră și cade din tărie
Și sângele de fiară îți îngheață-n vine:
Nu știi că ai pierdut și nu te plânge nimeni.
Pieri în brațele iubitei, între nisip și cer,
Fugit din fața sorții și-a șarpelui de fier,
Vrei o disperată clipă de iertare
Să se topească-ntr-o ultimă fierbinte sărutare:
Prăbușirea ta deplină din moarte se răsfrânge,
Unde nimeni nu te mai ajunge, nimeni nu te mai poate-nfrânge.
001.101
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Nicula
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Nicula. “Marc Antoniu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-nicula/poezie/14012960/marc-antoniuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
