Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 6 7

1 min lectură·
Mediu
Encubierta, insula minune,
O seminție găzduia, divină.
Giganți silfizi, sorbind avid lumină,
Sfărmau în brațe asfințituri brune.
Zei fulgerau spre norii fără vină
Și astrologi vesteau câte-o minune
Amenințând, cu aburi de tăciune,
Că va veni o noapte-n jur, deplină.
Uneltitori cereau să piară-n lavă
Magia de pe țărmul primitor
Și s-au rugat cu mintea lor bolnavă.
Encubierta, fără viitor,
Pieri din trupul meu, sorbind otravă,
O aripă de bronz, jelind un zbor.
002119
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
73
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 6 7.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/74176/s-o-n-e-t-6-7

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.