Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 2 3

1 min lectură·
Mediu
Nici unul dintre noi n-a fost să fie
Alesul care-n ceasul ce palpită,
Sub fruntea mării, albă și grăbită,
Să scoată vălul Mamei din vecie.
Fecioara Mării, îndelung privită
Și Stella Maris cu privirea vie,
Apoi Diana, castă cum se știe,
Călăuzesc lucrarea-nveșnicită.
Le știu pe toate. Gândul lor revine
În oricare ființă întrupat.
Mai sper s-o văd pe-aceea care ține
Ființa mea pe drumul neumblat.
Nu-i doar o mamă în înalt de mine.
În fiecare una ne-a vegheat.
001.833
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
79
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 2 3.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/69440/s-o-n-e-t-2-3

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.