Poezie
Cu capul rezemat chiar de tejgheaua
Sonet 482
1 min lectură·
Mediu
cu capul rezemat chiar de tejgheaua
unde mi-am supt poșirca în neștire
simt fruntea-n gol sunând ca o tingire
și mi-a rămas doar zațul nu cafeaua
băută-n grabă pentru încălzire
prin crăcănarea pulpelor cureaua
mai e un pic și mătură podeaua
și sunt matol căci nu-mi prea e în fire
să intru-n bar dar a venit impasul
de-a mă privi cu poftă și fudul
doar pentru pacea cărnii simte nasul
că-n jur sunt umbre și că nu sunt cool
și că licoarea hrana sexul ceasul
nu-mi sunt vreodată pentru trup destul
8 iulie 2006
001.921
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat