Poezie
Mă plac, deși-s incultul care speră
Sonet 444
1 min lectură·
Mediu
in vitro 12
mă plac deși-s incultul care speră
că o să intre-n lumea hărăzită
cu ochi șireți săpând ca o termită
și dăruiți cu faimă efemeră
și scriu și scriu și scriu și se agită
visarea mea ajunsă o himeră
la care pixul jigărit aderă
și pe mai marii zilei îi imită
când mi se-aruncă-n scârbă o friptură
și-un zâmbet știrb în glod pe lângă porți
mai dau un rând de vin și înc-o tură
privind alaiul prin hidoase borți
mă scuipă toți la colțuri și mă-njură
dar știu că-s viu iar ceilalți sunt morți
3 iulie 2006
012.549
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Mă plac, deși-s incultul care speră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/203724/ma-plac-desi-s-incultul-care-speraComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
in lumea asta care experimenteaza deseurile atomice pe masa din sufragerie si ierarhiile afective de plastic si mucava, domnia voastra, domnule munteanu , defilati precum conu\' mateiu, elegant, cu gardenia ravasitoare si batista orbitor de alba, batand usurel tactul unei melodii aproape uitate , dar niciodata iesite din uz
0
