Poezie
Casa Baiulescu(2)
Ciclul \"Sonetele Brașovului\". Sonet 644
1 min lectură·
Mediu
A câta oară voi urca etajul
Să chem la tihnă, cu o carte-n mână,
Înveșmântată-n voaluri de cadână
Și dezvelindu-și uimitor penajul?
Se umple sala de emoții până
Ce se unesc, alcătuind bagajul
Fiorului sorbind adânc mirajul
Icoanelor ce-au pus pe vorbe frână.
Însingurate clipe de izbândă
După ce-am stors simțirile-n potir,
Când gust nectar sau voi primi osândă
Să dau mereu sonetelor un bir.
Fără să cer veciilor dobândă,
Mă lupt fățiș cu mine, ani în șir.
27 noiembrie 2007
002.447
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Casa Baiulescu(2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1782947/casa-baiulescu2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
