Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Strada Cerbului (1)

Ciclul \"Sonetele Brașovului\". Sonet 642

1 min lectură·
Mediu
O casă-n stânga. Cameră și baie.
Și eu, copilul cu frisoane-n vene
Îmi înălțam pe-acoperiș antene
Să intre-n valuri lumea în odaie.
La nouășpe s-au revărsat alene
Dureri târzii prelinse în pâraie.
A fost de-ajuns o singură bătaie
În gongul spaimei ce-o purtam sub gene.
La douăzecișișapte ne-a dus vrerea,
Tăcuți și-nsingurați, fără părinți.
Și ne-am învins într-un sfârșit căderea.
Dar cea din urmă mi-a luat din minți.
În pruncii mei am să zidesc puterea
De-a birui învolburări fierbinți.
25 noiembrie 2007
002649
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
82
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Strada Cerbului (1).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1782002/strada-cerbului-1

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.