Poezie
Dârste
Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 629
1 min lectură·
Mediu
Un pod pe care mă avânt spre spații
Râvnite-ades în visele-mi pribege.
Descui cărări și râvna mea alege
Să-nalț spre brazii-ncercănați ovații.
Șoseaua-n lung, ocoalele dulcege,
Cioplesc în umbre un șirag de grații,
Ce vor stârni în depărtări mutații
De nori subțiri, albastrul să-l închege.
Biserica și-a dezvelit firida,
Să iasă sfinții locului din zid,
Dar la răscruci s-a furișat aspida
Mușcând din carnea poftelor avid.
Ascund în taina stranelor obida
Și simt cum vremea a mai pus un rid.
23 octombrie 2007
023.418
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Dârste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1778648/darsteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMDa, a venit vremea. Sâmbătă se face anul. Singurătate.
Tu cum ești ?
Tu cum ești ?
0
Ascund în taina stranelor obida
Și simt cum vremea a mai pus un rid.\"
E vremea unei lacrimi pentru Ea, în tocul ușii, tot cerșindu-i pasul... Elena.