Poezie
După Ziduri
Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 605
1 min lectură·
Mediu
Chiar de-ți vâra Spurcata-n nări miasma
Și mai păstrai în piept îngrețoșare,
Tot aș fi vrut să-nalț din crengi altare
Pentru un zid ce și-a întins fantasma.
Dar visele au devenit amare.
Îmi umblă-n trup fără culoare plasma.
S-a rupt în nori leproși catapeteasma
Ca nimbul tău supus să nu coboare.
De unul singur, cu pustiu-n vene,
La ce folos să mai rescriu un drum,
Să port tăcut poverile în gene,
S-aprind un rug, ca să culeg doar fum ?
Mai bine las ca flacăra, alene,
Să îmi prefacă roadele în scrum.
20 august 2007
002.120
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “După Ziduri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1774191/dupa-ziduriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.