Poezie
Cimitirul din Noua
Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 595
1 min lectură·
Mediu
“Tu, frate care treci pe-aici, aprinde –
Stă scris pe cruce – muc de lumânare !
Ridică-n cer o rugă de-ndurare,
Să poți târziu spre-nalturi a descinde !”
Cuvântul tatei, cu-amintiri amare,
Gravat în piatră, printre brazi se-ntinde.
Spălat de ploi, tăcerea îl cuprinde,
Să urce grav nepământești altare.
O mână de vertebre mai rămase
Și Viorica, soața mea, apoi
Îl simte cum în raclă-și aplecase
Dureri mai vechi, să doarmă amândoi.
Au vrut aevea semn profund să lase
Că-n preajmă stau și vor veghea cu noi.
12 august 2007
002.395
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Cimitirul din Noua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1772228/cimitirul-din-nouaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.