Poezie
Catedrala ortodoxă din Piața Sfatului
Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 591
1 min lectură·
Mediu
De-atâtea ori m-am aplecat cu frică
De necuprinsul ce-mi era ostilul.
Am reaprins cu vagi nădejdi fitilul
Uimirilor ce începeau să zică
Povești cu îngeri minunând copilul
Cu inima cât trupul de furnică.
M-am înălțat adultul ce ridică
Sonete-n vers creștin și-n tot umilul
Purtând vlădicii Coman drag de-acela
Ce m-a făcut cu sârg să-ngenunchez
Împrejmuind cu har ceresc capela.
Lângă altar poverile-mi așez.
Robust împing pe marea vieții vela
Să-nfrâng furtuni și pururi să cutez.
8 august 2007
023.627
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Catedrala ortodoxă din Piața Sfatului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1771143/catedrala-ortodoxa-din-piata-sfatuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCDCdorin cozan✓pana la furnica e frumos. apoi suna asa...
0
AMDupă furnică urmează înălțarea adultului. În acest segment temporal, mai întotdeauna, nimic nu mai este frumos.
0