Poezie
Curtea Liceului Pedagogic
Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 587
1 min lectură·
Mediu
Aici a fost să mă deschid spre astre.
Erau pe-atunci doar ronduri de verdeață
Și pomi rodind în dimineți cu ceață,
Modeste flori, zâmbindu-mi trist din glastre.
Privirea mea de la-nceput de viață
Þintea s-atingă depărtări albastre,
Dar au înfrânt-o aprige dezastre,
Cu urlet lung de târgoveți în piață.
Ligheane-nșiruite pe covoare
În care ploaia necurmat a-nvins
Și-acei bărbați ce răscoleau ziare,
Durerea mamei ce apoi s-a stins
Mi-au pus pe frunte jalnică paloare
Și peste vii nădejdi murdar a nins.
29 iulie 2007
023.557
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Curtea Liceului Pedagogic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1769717/curtea-liceului-pedagogicComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Lirism esentializat(strofele III si IV), biografism estompat, revolta obosita, final puternic, memorabil.
0
Am ajuns târziu prin părțile acestea ale paginilor mele.
Mulțumesc de apreciere. Este un efort care se va întinde pe spațiul unui volum întreg dedicat urbei care mi-a vegheat nașterea și devenirea și pe care - așa s-a nimerit - nu l-am trădat nici acum.
Mulțumesc de apreciere. Este un efort care se va întinde pe spațiul unui volum întreg dedicat urbei care mi-a vegheat nașterea și devenirea și pe care - așa s-a nimerit - nu l-am trădat nici acum.
0
