Poezie
Stă la picioare câinele. Visează
Sonet 389 antisonet 5
1 min lectură·
Mediu
antisonet 5
Stă la picioare câinele. Visează.
Un dulăpior pe un perete tace.
Arunc în sobă câteva chiștoace.
Din cerul vânăt, enervant, burează.
Un scăunel lângă perete zace,
Doar mâța albă mai rămâne trează.
Afară mânzul ațipit nechează,
Lampa azvârle arătări posace.
Þeava de gaz a-ncremenit pe grindă.
Se-ntinde lent spre zidul din apus.
Nu am covor pe scara dinspre tindă
Și nu mai știu ce-a mai rămas de spus.
A, lângă geam stejaru-i plin de ghindă.
Un ceas mă scoală. Primul fulg s-a pus.
8 august 2005
001.998
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Stă la picioare câinele. Visează.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/170008/sta-la-picioare-cainele-viseazaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.